Cred că în perioada asta, mulți dintre voi preferă să mănânce ușor, alegerea firească fiind reducerea consumului de cărnuri hiper proteice (porc, vită, rață, gâscă, mistreț, rechin etc.) și orientarea către un meniu bazat mai mult pe legume proaspete, salate și fructe. Perfect de înțeles și chiar recomandat. Dar, odată la câteva zile merge, de exemplu, un pui bine fript, că e mâncare așezată care hrănește bine trupul și nu chinuie organele. Ei, la puiul ăsta fript, fie că-l ungeți doar cu puțin ulei și boia dulce și-l dați la cuptor, fie că-l faceți la țepușă deasupra jarului, vă propun un sos minunat, care servit rece lângă puiul fierbinte face minuni.
Lucrurile sunt simple: 200g iaurt, două linguri de miere și cam o linguriță de coajă rasă de portocală.
Se amestecă totul și se ține la rece până se rumenește puiul. La servire se mai adaugă câteva frunzulițe de mentă.
Chiar încercați-l. E surprinzător. 😉
Inimă bună!
[…] Et voila. Rapid, simplu și de lins pe degete. Mergea un sos, dar eu n-am avut timp și nici dispoziție să fac. De exemplu acesta. […]
Mi-a placut tare de tot ideea asa ca am pus-o in practica ! Am avut niste felii (frumoase foc) de somon si ce mi-am zis : “Ia hai sa-l onoram cu niste “gourmandescuri” ca tare bine suna” si am pregatit sosul (arproape) cum ne-ai povestit. A iesit PER-FECT !
Diferentele (sper sa nu fie vreo “impietate”) : am tocat marunt menta si am (“inglobat”-o bine) si, fiindca mi s-a parut cam gros, am diluat iaurtul cu putina zeama din portocala “jupuita” :).
Mulţăm !
Să vă fie de bine domnule! Ne bucurăm că somonul o alunecat bine în aval de astă dată. 🙂 Cu toate că dacă mă întrebi pe mine nu aș fi asociat sosul ăsta cu somonul. E totuși cam dulceag și n-are forța să balanseze onctuozitatea somonului. Dar dacă v-a plăcut intră în categoria lucrurilor care nu se comentează. 🙂