Dacă vă așteptați să povestesc despre drob, cozonaci, pască etc., să știți că nu am să o fac. Fiind vorba de Paște, sărbătoare creștină cu iz puternic de tradiție, puțini se abat de la menu-ul clasic pentru astfel de ocazii. Iar rețete de drob, borș de miel, friptură de miel la tavă, cozonaci, pască etc. cam are fiecare din mamă-n fiică/fiu sau de prin vecini. Deci nu, nu voi vorbi despre lucrurile astea. Nu acum, cel puțin.
În schimb am să vă spun ce am făcut eu cu o friptură rămasă din week-end. Care friptură a fost niște piept înfoiat de curcan, marinat în ulei de măsline cu tandoori masala (cam ca aici) și perpelit pe un grătar cu niște cărbuni aprig de încinși preț de vreo 5-6 minute pe fiecare parte, acoperit cu un capac.
Cum mai aveam niscaiva bucatini, am decis să-i scot din gestiune ca să mai eliberez spațiu pe raft, așa că i-am poftit să se prindă-n horă dar nu înainte de a se scălda vreo 7-8 minute în apă clocotindă cu sare. Între timp, am zdrobit vreo 5 căței de usturoi pe care i-am încins puțin în ulei de măsline (30 sec), am adăugat câteva roșii uscate și tocate, apoi feliuțele de friptură și o linguriță de harissa, cât să anime puțin atmosfera și am săltat tigaia de câteva ori ca să se amestece totul bine.
Pastele le-am scurs de apă și le-am învârtoșat și pe dânsele în tigaie, am mai adăugat doi căței de usturoi feliat și am mai învârtoșat odată.
Imediat ce a început și usturoiul din urmă să-și înalțe trilurile olfactive către tavan, am stins focul, am adăugat o mână de pătrunjel proaspăt tocat și am potrivit totul de sare și am mai răsucit odată toată chestiunea.
Transferat imediat în farfurie, presărat puțin ulei de măsline peste și înfulecat cu poftă.
Strașnice prânzuri pot deveni resturile altora… Altor prânzuri, se înțelege. 🙂 Întovărășite cu o căpșunică zglobie de țară, păstuțele astea chiar se pot constitui într-un major aport la ridicarea moralului într-o zi mohorâtă de primăvară, încă timpurie.
Inimă bună și bine v-am regăsit!
Da, da, achiesez si eu 🙂
Aseara exact asta am mancat, a fost un deliciu, cu tot cu capsunica!
Wow, unde ai găsit căpșunică acolo??!! Sunt taaaare curios. 🙂
Mi-am luat, cand am plecat cu masina in decembrie, cateva sticle ( vreo 20!) din vinurile mele preferate… Inca nu le-am terminat 🙂
Ioi, ce fată grijulie, prevăzătoare și atentă la detalii. 🙂 Chapeau. Nu le-ai terminat, dar observ că te străduiești. 😀
Ma straduiesc, dar am nevoie de retete “motivante” ,ca sa am la ce sa asortez vinurile 😉