Nu cred în forțaje, dar când era primăvară în decembrie cum se poate numi? Așa că dacă s-a dus zăpada și a mai dat și soarele, am dat și eu iama-n piață, unde acum două-trei săptămâni era pătrunjelul degerat bocnă, împreună cu puținii vânzători care se încăpățânau să reziste. Acum se găsesc cam de toate, dar nu de pe la noi (în afară de verdețuri și de ce-au mai păstrat peste iarnă: cartofi, sfeclă, dovleac etc.). Dar ajută la moral o plasă plină cu verdețuri. 🙂 Dacă mai pui la socoteală și o bucată faină de feta, toată prospețimea asta capătă și mai multă consistență.
Normal că pofta a fost mare, astfel că am cedat varietății și-am amestecat tot ce-am prins. Și nu mi-a părut rău. Am încropit un sos din vreo 2-3 linguri de miere, zeama de la două lămâi și vreo 5- 6 linguri de ulei de măsline. Le-am bătut bine până s-a emulsionat toată treaba și am mai potențat aromele cu un praf de sare. Am pregătit și niște bulgur (ca aici) după care l-am răcit. Mai multe nu cred că are rost să vă spun, că o salată cred că știe toată lumea să facă. Voiam doar să vă ațâț. 🙂 A, am mai adăugat niște mentă (în afară de pătrunjel) și niște nucă măcinată.
Inimă bună și primăvară frumoasă! Atunci când o veni. 🙂